Share This Article
În perioada 13 – 16 aprilie va avea loc ediția cu numărul 63 a Târgului de carte de la Bologna, unul dintre cele mai importante evenimente din industria editorială la nivel mondial. Spre deosebire de alte târguri de carte, care sunt deschise publicului larg, acesta este un eveniment dedicat profesioniștilor din domeniu, concentrat pe schimbul de drepturi de autor, networking și descoperirea de noi talente în ilustrație și literatură pentru copii. Practic, Bologna nu este doar un loc unde se lansează cărți, ci un hub internațional unde se negociază traduceri, adaptări și proiecte multimedia.
63 de ani de tradiție (aproape) neîntreruptă
Istoria târgului începe în 1963, iar de atunci a devenit un reper anual pentru edituri, scriitori, ilustratori și agenți literari din întreaga lume. Evenimentul a crescut constant, ajungând la zeci de mii de participanți și peste o mie de expozanți. Singurele întreruperi majore au avut loc în perioada pandemiei, când edițiile fizice din 2020 și 2021 au fost anulate sau mutate online, înainte ca târgul să revină la formatul clasic.
Totuși, ce se întâmplă la un astfel de târg?
Târgul este un amestec complex de expoziții, întâlniri profesionale și evenimente culturale: standuri ale editurilor din întreaga lume, conferințe despre tendințe editoriale, workshopuri, dar și expoziții celebre precum Illustrators Exhibition, care lansează anual noi nume în ilustrație. În paralel, au loc secțiuni dedicate publicării generale (BolognaBookPlus) și industriei de licențiere (Bologna Licensing Trade Fair/Kids), ceea ce transformă orașul într-un centru global al conținutului pentru copii și tineri.
Unul dintre spațiile aparte ale târgului este așa-numita Cafenea a traducătorilor (The Translators Café), un loc informal unde traducători, editori și agenți literari se întâlnesc pentru discuții, negocieri sau pur și simplu schimburi de idei. Este genul de spațiu care reflectă perfect esența târgului de la Bologna: relațiile profesionale se construiesc adesea în conversații relaxate, nu doar în întâlniri oficiale. Aici se leagă colaborări internaționale și se pun bazele unor viitoare traduceri care vor circula apoi în toată lumea. Tot la Cafeneaua Traducătorilor au adesea loc și evenimente dedicate traducătorilor, unde se discută despre problemele și tendințele actuale ale traducerii literare.
Anul acesta, Cafeneaua Traducătorilor va găzdui evenimentul What we Translate when we Translate for Children and Young Adults – Ce traducem (și ce nu) atunci când traducem literatură pentru copii și adolescenți?, o discuție de tip panel, la care vor participa reprezentanții a trei edituri, dar și două traducătoare literare.
La fel de emblematic este și Zidul Ilustratorilor (Illustrators Wall), un loc devenit foarte îndrăgit de participanți, vizibil încă de la intrare. Ilustratorii debutanți sau consacrați își lipesc aici lucrările, cărțile de vizită sau mici portofolii, în speranța de a fi remarcați de editori și art directori. Zidul este o explozie de stiluri, culori și idei – un fel de galerie spontană, vie, care surprinde cel mai bine energia creativă a târgului și oferă șansa unor descoperiri neașteptate.
PublisHer, o mișcare dedicată femeilor din publishing
PublisHer este una dintre inițiativele importante care merită menționate când vine vorba despre Târgul de carte de la Bologna, pentru că spune multe despre cum se schimbă industria editorială globală.
Pe scurt, PublisHer este o platformă internațională dedicată femeilor din publishing, lansată în 2019 de Bodour Al Qasimi. Scopul ei este să reducă dezechilibrul de gen din industrie și să susțină accesul femeilor la poziții de leadership, într-un domeniu în care, paradoxal, lucrează multe femei, dar funcțiile de conducere sunt încă dominate de bărbați.
Ce e interesant este că PublisHer nu funcționează doar ca o organizație, ci mai degrabă ca o rețea globală și un „call to action”: creează contexte de întâlnire, mentorat și colaborare între profesioniste din toată lumea.
La Târgul de Carte de la Bologna, PublisHer are deja un rol vizibil. Există un spațiu dedicat
(PublisHer Lounge), unde au loc:
- paneluri despre leadership și inovație în publishing;
- discuții despre mentorat și dezvoltare profesională;
- întâlniri informale și
România la Târgul de carte de la Bologna
România este prezentă constant la Bologna prin edituri, ilustratori și organizații culturale, standul național fiind de obicei un punct de întâlnire pentru promovarea literaturii române în străinătate și pentru stabilirea de colaborări internaționale. Participarea românească contribuie la vizibilitatea autorilor și artiștilor locali pe piața globală.
Demn de menționat este și faptul că ilustratoarea Veronica Neacșu a fost selectată printre câștigătorii Illustrators Exhibition 2026. Veronica face parte din cei 75 de ilustratori aleși din peste 4.000 de artiști din 95 de țări, fiind una dintre foarte puținele prezențe românești în această selecție de top. La Bologna, a fi selectat în Illustrators Exhibition este în sine un premiu major, pentru că expoziția este jurizată internațional, iar lucrările intră ulterior într-un turneu global de expoziții.
Norvegia, invitatul de onoare al acestei ediții
Ediția din 2026 vine cu câteva noutăți și direcții interesante. Norvegia este invitatul de onoare, iar programul pune accent pe diversitate, storytelling vizual și noile forme de publishing digital. În plus, inițiative precum Writers Lab sau programele de formare profesională din cadrul BolognaBookPlus (acolo unde au fost invitate în 2025 și două edituri românești) reflectă o tendință clară: târgul nu mai este doar un spațiu de expunere, ci și unul de dezvoltare pentru noile generații de autori și profesioniști din industrie.
Concluzii
În ansamblu, Bologna rămâne locul unde viitorul cărții pentru copii se negociază, se descoperă și se reinventează – un eveniment esențial pentru oricine vrea să înțeleagă încotro se îndreaptă industria editorială globală. Într-o piață de carte precum cea din România, unde majoritatea titlurilor publicate sunt traduceri, târgurile internaționale devin esențiale pentru conectarea editurilor locale cu cele străine.
