Share This Article
Pe 25 aprilie 2026, Universitatea de Vest din Timișoara a găzduit cea de-a treia ediție a Conferinței Naționale de Literație, un eveniment care devine tot mai relevant într-un context în care literația nu mai este doar o competență de bază, ci o condiție esențială pentru participarea activă în societate.
Cu tema „Literația în România – de la provocări la soluții prin colaborare și cercetare”, conferința a adus împreună profesori, cercetători, ONG-uri într-un dialog necesar despre una dintre cele mai presante probleme ale sistemului educațional românesc: nivelul scăzut al alfabetismului funcțional.
Invitatul special: Colin Harrison și știința din spatele predării eficiente
Unul dintre punctele centrale ale conferinței a fost prezența profesorului Colin Harrison, de la Universitatea din Nottingham, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul lecturii și pentru implicarea în raportul european privind practicile eficiente de predare a literației.
Prezentarea sa a pus accent pe un aspect esențial: literația nu se dezvoltă natural, ci este rezultatul unor intervenții pedagogice bine gândite. Harrison a discutat despre importanța expunerii la texte de calitate, rolul profesorului ca mediator al înțelegerii și necesitatea unor strategii explicite de predare a comprehensiunii.
Unul dintre cele mai interesante momente din prezentarea lui Colin Harrison a fost prezentat sub forma unei idei aparent simple, dar cu implicații uriașe: vorbitul cu copiii încă din primele luni de viață.
Limbajul începe înainte de citit
Harrison a subliniat foarte clar că literația nu începe în clasa pregătitoare, ci din momentul în care copilul aude alți oameni vorbind în jurul lui.
Expunerea la limbaj este unul dintre cei mai puternici predictori ai succesului ulterior la citire, iar felul în care un copil înțelege anumite lucruri la 3 ani poate deveni predictorul felului în care el se va descurca la școală la 16 ani, crede Harrison.
Copiii cărora li se vorbește des:
- dezvoltă un vocabular mai bogat;
- înțeleg mai ușor structura limbii vorbite;
- au o bază mai solidă pentru comprehensiune.
Exemplele date în timpul conferinței:
- să descrii ce faci („acum mergem la piață”, „uite mingea roșie”);
- să pui întrebări simple, chiar dacă copilul nu poate răspunde încă;
- să creezi un fel de dialog, nu monolog.
Practic, copilul trebuie tratat ca un partener de comunicare încă de la început.
Raportul Effective Practices for Literary Teaching
Raportul Effective Practices for Literacy Teaching, prezentat la conferință de Colin Harrison, a fost unul dintre cele mai consistente puncte de sprijin pentru tot ce s-a discutat. Nu e un document teoretic oarecare, ci o sinteză amplă a cercetării internaționale despre ce funcționează efectiv în predarea literației.
Ce este, de fapt, acest raport?
Raportul a fost realizat la nivel european și analizează sute de studii din domeniu, extrage practici validate științific și formulează recomandări concrete pentru profesori și sisteme educaționale. Raportul redefinește literația ca fiind capacitatea de a înțelege, interpreta evalua și folosi informația învățată. Cu alte cuvinte, accentul cade acum pe comprehensiune, nu doar pe decodarea textului.
Kitul primit de fiecare participant al conferinței conținea informații și practici eficiente de dezvoltare a literației în educația timpurie, în școala primară, în învățământul secundar, chiar și pentru adulți.
PISA, analfabetismul funcțional și realitatea din România
Un subiect recurent în cadrul conferinței a fost legat de rezultatele testelor PISA, care plasează România printre țările cu un procent ridicat de elevi care nu înțeleg ceea ce citesc. Această realitate a fost descrisă nu doar ca o problemă educațională, ci ca una socială și economică. Nivelul scăzut de literație afectează performanța școlară, dar și integrarea pe piața muncii și participarea civică.
Efectul Matei: de ce unii copii rămân în urmă
Un concept-cheie adus în discuție în repetate rânduri a fost Efectul Matei, adică ideea că „cei care au, vor primi mai mult, iar cei care nu au, vor pierde și mai mult”. În contextul literației, acest efect explică de ce copiii care învață să citească devreme progresează rapid, în timp ce cei care întâmpină dificultăți ajung să rămână tot mai în urmă. Diferențele inițiale se amplifică în timp, ducând la inechități majore. Acest fenomen este unul complex și este adesea strâns legat de mediul în care copilul s-a născut și a crescut, cei mai afectați fiind, desigur, copiii din medii defavorizate.
Ateliere și speakeri: de la teorie la practică
Dincolo de prezentările plenare, conferința a inclus peste 20 de ateliere interactive, adaptate diferitelor niveluri de învățământ.
Printre speakeri și facilitatori s-au numărat:
- Clara Maria Fiorentini – despre condițiile pentru dezvoltarea comprehensiunii;
- Maria Gheorghiu și Brandi Bates – ateliere despre rolul poveștilor în dezvoltarea
copiilor; - practicieni și formatori care au prezentat metode concrete pentru dezvoltarea fluenței în citire, intervenții remediale și educație media.
Atelierele au fost construite pragmatic: participanții nu doar au ascultat, ci au experimentat strategii aplicabile direct la clasă.
Literația – responsabilitatea tuturor
Un fir roșu al conferinței a fost ideea că literația nu este doar responsabilitatea profesorilor de limba română. Este o competență transversală, care trebuie dezvoltată în toate disciplinele și susținută de întregul ecosistem educațional.
Evenimentul a pus accent pe colaborare – între școli, ONG-uri și cercetători – ca soluție reală pentru schimbare.
În 2027, Conferința Națională de Literație se întoarce la București
Gazda următoarei ediții a Conferinței Naționale de Literație va fi Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, de la Universitatea București. Așadar, conferința revine în capitală pe 17 aprilie 2027.
